vineri, 21 ianuarie 2011


HOME
Cel mai costisitor şi mai impresionant documentar despre planeta Pământ, a fost lansat pe 5 iunie 2009 cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.


Compus în întregime din cadre filmate din zbor în peste 50 de ţări din toate regiunile Pământului, filmul “Home” prezintă istoria planetei de la formarea rocilor şi apariţia primelor forme de viaţă, trecând prin prezent şi mergând până peste 10 ani, deadline-ul omenirii de a pune în aplicare un plan care să rezolve problema încălzirii globale care ne ameninţă cu dezastre cumplite şi poate cu sfârşitul speciei umane.

“Home”, în cifre:

20% din populaţia planetei consumă peste 80% din resursele acesteia (United Nations Environment Programme, 2007)

Se investesc de 12 ori mai mulţi bani în arme decât în dezvoltarea naţiunilor defavorizate (Organization for Economic Cooperation and Development, 2008)

5.000 de oameni mor în fiecare zi din cauza apei de băut poluate şi un miliard de oameni nu au acces la apa potabilă (United Nations Development Programme, 2006)

Un miliard de oameni suferă de foame (Food and Agriculture Organization of the United Stated, 2006)

Peste 50% din cerealele produse anual sunt folosite ca hrană furajeră pentru animale sau biocombustibili (Worldwatch Institute, 2007)

40% din terenurile arabile au devenit infertile în ultimii ani (UNEP, 2007)

13 milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an (FAO, 2005)

Un mamifer din patru, o pasăre din opt şi un amfibian din 3 sunt pe cale de dispariţie. Speciile dispar de 1.000 de ori mai repede decât rata naturală (International union for Conservation of Nature, 2008)

Temperatura medie din ultimii 15 ani a fost cea mai ridicată de când este măsurată (NASA GISS DATA)

Calota glaciară s-a micşorat cu 40% în ultimii 40 de ani (NASA GISS DATA)

Cum Protejam Solul?



Masuri de prevenire si combatere a poluarii solului:
-Colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale,pe cat posibil colectarea selectiva,pe tipuri de deseuri.
-Indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate,reciclarea,valorificarea sau eliminarea controlata;
-Folosirea rationala pana la reducera completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si sivicultura;
-Supravegherea atenta a activitatilor potential poluante(de tipul forajelor pentru petrol);
-Colectarea(recuperarea),transportul,reciclarea si valorificarea deseurilor,sau,cand acestea nu mai sunt posibile,eliminarea lor pentru depozitarea in rampe ecologice,aplicandu-se principiul celor 3R:Recuperare,Refolosire,Reciclare.

Poluarea Aerului


Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestec de gaze ce acopera globul pamantesc.
Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de  razele daunatoare ale soarelui.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite,in mare parte azot(78%),si oxigen(21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon.Toate ascestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon(O3) si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.
In ultimi 200 de ani industrializarea globala a dereglat  raportul  de gaze necesar pentru echilibru  atmosferic.
Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati imense de dioxid de carbon.

Efectul de sera: 

Gazele deja existente in atmosferea trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate prin suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece incat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri.
Pe masura cresterii industrializarii, a folosirii intense a combustibililor fosili, etc. cantitatea de gaze a crescut considerabil. In acest fel a crescut si cantitatea de caldura retinuta sub invelis si de incalzire a Pamantului.

Ploiile acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu vaporii de apa.
Ploaie acida prejudiciaza apa apa, fauna piscicola, solul, padurile, agricultura, animalele, etc.

Stratul de ozon:

Degradarea stratului de ozon se datoreaza interventiei unor gaze nocive, provenite de pe pamant si ajunse in atmosfera. Aceste gaze au in continutul lor carbon, hidrocarburi, azot, clor, brom, etc. care au rol important in fotochimia troposferei si stratosferei. Degradarea stratului de ozon are un impact negativ asupra dezvoltarii sanatatii umane, plantelor terestre, a ecosistemelor acvatice, etc.

Impactul Deseurilor


 In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
  • modificari de peisaj si disconfort vizual;
  • poluarea aerului;
  • poluarea apelor de suprafata;
  • modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Apele Minerale

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

În tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale în jurul carora au fost amenajate importante statiuni.


Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana.

Grindina



Grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide alcătuite din
granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme (sferice
sau colţuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0,5 şi 50 mm)
şi greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cad în
timpul averselor de ploaie, însoţite de fenomene orajoase (tunete
şi fulgere) şi vânt tare, luând aspect de furtună (Instrucţiuni pentru
staţii şi porturi meteorologice, 1963).
Dintre toţi hidrometeorii solizi (ninsoare, lapoviţă, măzăriche
moale, măzăriche tare, zăpadă grăunţoasă, granule de gheaţă, ace
de gheaţă, polei etc.), grindina este un risc climatic care, deşi este
rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari
proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului
Cumulonimbus care a generat-o.

Având loc în perioada caldă a anului, grindina surprinde
culturile agricole, viţa de vie şi pomii fructiferi în diferite stadii
de dezvoltare, afectând ciclul biologic. Este suficient un singur
caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca
întreaga recoltă să fie compromisă.
Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care
dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata
mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.
Având în vedere caracterul aleator al producerii ei, grindina
este considerată, incontestabil, un fenomen climatic de risc.

joi, 20 ianuarie 2011

Aciditatea Solului

soil Pictures, Images and Photos

Aciditatea Solului


Un factor important in cultura plantelor este aciditatea solului. In tara noastra solurile sunt acide, si in unele cazuri trebuie corectate.
Aciditatea solului se datoreaza, ionilor de hidrogen si ionilor de aluminiu. Aciditatea si bazicitatea depinde de pH-ul.
Notiunea de pH a fost introdusa de Sorensen in anul 1909.
Notiunea de pH reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei active al ionilor de hidrogen din suspensia solului.
Vorbim de aciditate cand pH-ul este mai mic decat 7 si bazicitate cand valoarea pH-ului are valori intre 7-14.
Cunoasterea valorii pH-ului are mare importanta, in nutritia plantelor, intrucat fiecare specie prefera anumita conditii de pH, pentru buna lor dezvoltare.
Determinarea pH-ului se poate face prin metode calorimetrice, ce este de fapt determinari cu hartia indicatoare, sau potentiometrica, masuratori cu ajutorul pH-metrului.
Determinarea aciditatii cu ajutorul indicatorului universal
pH Reactia Culoarea lamelelor
5,0-5,5 foarte acida rosu
5,6-6,1 moderat acida portocaliu
6,2-7,0 usor acida galbena
7,0-7,2 neutra verde
7,3-14,0 bazica albastra


Aciditatea solului, însuşirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab, prin eliberarea în soluţie a ionilor de hidrogen. Poate fi actuală, reprezentată prin concentraţia în ioni de hidrogen a soluţiei solului, şi potenţială (sau hidrolitică, de schimb), reprezentată prin totalitatea ionilor de hidrogen deplasaţi din sol la tratarea cu soluţia unei sări. Determinarea acidităţii solului serveşte la stabilirea necesităţii de amendament calcaros.

Epurarea Apelor Uzate


dont waste {:( Pictures, Images and Photos


Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de suprafata se manifesta in principal prin continutul de materii in suspensie, de materii organice, in saruri nutritive, amoniu si in microorganisme patogene. De exemplu, sarurile nutritive de azot si fosfor provoacã eutrofizarea apelor de suprafata, cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru sustinerea vietii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic pentru vietatile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate polueaza apele subterane printre altele cu nitrati, amoniu si bacteriologic.
Epurarea apelor uzate orasenesti (si nu numai) este o cerinta esentiala a dezvoltarii civilizatiei umane. Fiind o necesitate cu implicatii sociale si ecologice deosebite, reglementarea unitara si asigurarea generala a infrastructurii necesare reprezinta o prioritate.

Noua Ne Pasa ?!


NOUA NE PASA?!

                                                         

,,- Ce facem?                                                                  
- Curatam zonele de deseuri pentru ca vrem sa traim intr-un oras curat si sanatos!”
                                            
       Omul, ca orice fiinta vie, este unul dintre elementele ecosferei, care insa actioneaza asupra mediului inconjurator mai intens si mai rapid decat orice alt component.
      Prin dezvoltarea economica si sociala, omul a devenit factorul determinant al unor dezechilibre ecologice majore.
      Dezvoltarea urbana a scos in evidenta una dintre influentele negative ale omului asupra mediului inconjurator si anume poluarea determinata de acumularea deseurilor menajere si stradale.
     Impactul semnificativ al deseurilor se manifesta sub forma modificarilor de peisaj, poluarii aerului prin suspensiile antrenate de vant, a apelor de suprafata care devin bogate in nitriti, nitrati, substante periculoase si a solului care devine infertil si inapt de a sustine formele specifice de viata.
      Aparitia deseurilor in spatiile verzi din localitati creeaza si un disconfort vizual, o poluare estetica. Acest lucru se poate indeparta prin constientizarea populatiei privind importanta pastratii mediului inconjurator curat.
      Grija fata de mediu trebuie sa fie o componenta esentiala a dezvoltarii morale, spirituale, sociale si culturale a generatiilor actuale.
      Ecologizarea reprezinta o activitate care contribuie la pastrarea valorilor mediului inconjurator, a sanatatii populatiei si a unui cadru de viata civilizat. Ecologizarea are ca sarcina principala colectarea si eliminarea deseurilor generate de ,,procese metabolice interne” specifice asezarilor umane, pentru a preveni poluarea mediului si a preintampina imbolnavirea populatiei.
     Ecologizarea este un program menit sa protejeze mediul inconjurator, iar prin actiunea de ecologizare efectuata la timp se pot si stopa efectele negative pe viitor.



Importanta celor 3R


               
Eco Earth Pictures, Images and Photos

         În urma unor studii efectuate, s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi, din care cel puţin jumătate este reciclabil. În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau. Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate. Pe lângă toate acestea, ambalajele folosite erau din materiale care se descompuneau uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă. Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare, rezistente, care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp. În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare. Evoluţia este în folosul omenirii, dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile. În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi.

           Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi?
Cei trei “R” pot reprezenta un răspuns!

Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi (preferarea produselor vrac, sau puţin ambalate, în locul celor supraambalate).
Refolosirea obiectelor, fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate (ex. o sticlă de suc folosită la udatul florilor), sau pentru alte întrebuinţări (ex. o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori).
Reciclarea deşeurilor (prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit).

Efectele reciclării:
- reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse;
- redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă;
- reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoi sau la incineratoare;
- reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase;
- reduce poluarea aerului, a apei si a solului.

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel:
- cotor măr – 3 luni
- deşeuri de hârtie – 3 luni
- ziare – 3-12 luni
- chibrituri – 6 luni
- filtru de ţigară – 1-2 ani
- guma de mestecat – 5 ani
- cutii de aluminiu – 10-100 ani
- sticle din plastic – 100-1000 ani
- pungi din plastic – 100-1000 ani
- cărţi de credit – 1000 ani
- recipiente din sticlă – 4000 ani

Ce nu se poate recicla:
- materiale ceramice;
- spray-uri;
- ambalajele materialelor toxice;
- abţibildurile, şerveţelele, hârtia cerată, hârtia de fax;
- părţile metalice ataşate magneţilor.

Se pot recicla:
- recipiente din sticlă transparentă, sticlă colorată;
- hârtie, ziare/tipărituri;
- cutii din aluminiu pentru băuturi;
- plasticul.


STICLA
Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii. În mod normal sticla clară (incoloră) recuperată serveşte la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetăţenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate.


HÂRTIA DE ZIAR                                          
Hârtia de ziar recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

ALUMINIUL                                                                                                            
Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomandă ca înainte de depozitarea recipientelor în vasul de colectare adecvat, să se verifice că materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet. Recipientele trebuie clătite înaintea stocării pentru a nu conduce la înmulţirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puţin spaţiu. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curată, tăvile curate de prăjituri, componentele detaşabile din echipamentul sau mobilierul de bucătărie.

PLASTICUL                                                                                                                     
Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate în industria ambalajelor. Codul poate fi regăsit pe spatele celei mai mari părţi dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate în domeniul ambalajelor, se reciclează în mod uzual: ambalajele de apă minerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau clătite, cu dopul şi inelul îndepărtate. Etichetele de hârtie nu trebuie îndepărtate. Ambalajele de culori diferite se separă. Cele clare vor conduce la obţinerea unor granule cărora li se poate da orice întrebuinţare. Cele colorate se amestecă şi se colorează în procesul de topire cu diferite culori, în funcţie de destinaţia care urmează să li se dea.



marți, 18 ianuarie 2011