Cum Protejam Solul?

Masuri de prevenire si combatere a poluarii solului:

-Colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale,pe cat posibil colectarea selectiva,pe tipuri de deseuri.

-Indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate,reciclarea,valorificarea sau eliminarea controlata;

-Folosirea rationala pana la reducera completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si sivicultura;

-Supravegherea atenta a activitatilor potential poluante(de tipul forajelor pentru petrol);

-Colectarea(recuperarea),transportul,reciclarea si valorificarea deseurilor,sau,cand acestea nu mai sunt posibile,eliminarea lor pentru depozitarea in rampe ecologice,aplicandu-se principiul celor 3R:Recuperare,Refolosire,Reciclare.

Poluarea Aerului

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestec de gaze ce acopera globul pamantesc.

Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de  razele daunatoare ale soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite,in mare parte azot(78%),si oxigen(21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon.Toate ascestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon(O3) si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

In ultimi 200 de ani industrializarea globala a dereglat  raportul  de gaze necesar pentru echilibru  atmosferic.

Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati imense de dioxid de carbon.

Efectul de sera: 

Gazele deja existente in atmosferea trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate prin suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece incat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri.

Pe masura cresterii industrializarii, a folosirii intense a combustibililor fosili, etc. cantitatea de gaze a crescut considerabil. In acest fel a crescut si cantitatea de caldura retinuta sub invelis si de incalzire a Pamantului.

Ploiile acide:

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu vaporii de apa.

Ploaie acida prejudiciaza apa apa, fauna piscicola, solul, padurile, agricultura, animalele, etc.

Stratul de ozon:

Degradarea stratului de ozon se datoreaza interventiei unor gaze nocive, provenite de pe pamant si ajunse in atmosfera. Aceste gaze au in continutul lor carbon, hidrocarburi, azot, clor, brom, etc. care au rol important in fotochimia troposferei si stratosferei. Degradarea stratului de ozon are un impact negativ asupra dezvoltarii sanatatii umane, plantelor terestre, a ecosistemelor acvatice, etc.

Impactul Deseurilor

 In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

• modificari de peisaj si disconfort vizual;
• poluarea aerului;
• poluarea apelor de suprafata;
• modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Apele Minerale

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

În tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale în jurul carora au fost amenajate importante statiuni.

Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana.

Grindina

Grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide alcătuite din

granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme (sferice

sau colţuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0,5 şi 50 mm)

şi greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cad în

timpul averselor de ploaie, însoţite de fenomene orajoase (tunete

şi fulgere) şi vânt tare, luând aspect de furtună (Instrucţiuni pentru

staţii şi porturi meteorologice, 1963).

Dintre toţi hidrometeorii solizi (ninsoare, lapoviţă, măzăriche

moale, măzăriche tare, zăpadă grăunţoasă, granule de gheaţă, ace

de gheaţă, polei etc.), grindina este un risc climatic care, deşi este

rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari

proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului

Cumulonimbus care a generat-o.

Având loc în perioada caldă a anului, grindina surprinde

culturile agricole, viţa de vie şi pomii fructiferi în diferite stadii

de dezvoltare, afectând ciclul biologic. Este suficient un singur

caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca

întreaga recoltă să fie compromisă.

Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care

dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata

mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.

Având în vedere caracterul aleator al producerii ei, grindina

este considerată, incontestabil, un fenomen climatic de risc.

Aciditatea Solului

Aciditatea Solului

Un factor important in cultura plantelor este aciditatea solului. In tara noastra solurile sunt acide, si in unele cazuri trebuie corectate. Aciditatea solului se datoreaza, ionilor de hidrogen si ionilor de aluminiu. Aciditatea si bazicitatea depinde de pH-ul. Notiunea de pH a fost introdusa de Sorensen in anul 1909. Notiunea de pH reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentratiei active al ionilor de hidrogen din suspensia solului. Vorbim de aciditate cand pH-ul este mai mic decat 7 si bazicitate cand valoarea pH-ului are valori intre 7-14. Cunoasterea valorii pH-ului are mare importanta, in nutritia plantelor, intrucat fiecare specie prefera anumita conditii de pH, pentru buna lor dezvoltare. Determinarea pH-ului se poate face prin metode calorimetrice, ce este de fapt determinari cu hartia indicatoare, sau potentiometrica, masuratori cu ajutorul pH-metrului. Determinarea aciditatii cu ajutorul indicatorului universal pH Reactia Culoarea lamelelor 5,0-5,5 foarte acida rosu 5,6-6,1 moderat acida portocaliu 6,2-7,0 usor acida galbena 7,0-7,2 neutra verde 7,3-14,0 bazica albastra

Aciditatea solului, însuşirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab, prin eliberarea în soluţie a ionilor de hidrogen. Poate fi actuală, reprezentată prin concentraţia în ioni de hidrogen a soluţiei solului, şi potenţială (sau hidrolitică, de schimb), reprezentată prin totalitatea ionilor de hidrogen deplasaţi din sol la tratarea cu soluţia unei sări. Determinarea acidităţii solului serveşte la stabilirea necesităţii de amendament calcaros.

Epurarea Apelor Uzate

Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de suprafata se manifesta in principal prin continutul de materii in suspensie, de materii organice, in saruri nutritive, amoniu si in microorganisme patogene. De exemplu, sarurile nutritive de azot si fosfor provoacã eutrofizarea apelor de suprafata, cu efect de consumare a oxigenului dizolvat necesar pentru sustinerea vietii acvatice. Amoniul este deosebit de toxic pentru vietatile acvatice. Apele uzate neepurate sau insuficient epurate polueaza apele subterane printre altele cu nitrati, amoniu si bacteriologic.
Epurarea apelor uzate orasenesti (si nu numai) este o cerinta esentiala a dezvoltarii civilizatiei umane. Fiind o necesitate cu implicatii sociale si ecologice deosebite, reglementarea unitara si asigurarea generala a infrastructurii necesare reprezinta o prioritate.