Poluarea mediului

,,Am grija de natura, am grija de mine!"
Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din activitatea omului devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Poluarea, consecinta a ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura, este atribuita in principal revolutiei industriale. In prezent, poluarea s-a agravat atat prin intensificare cat si prin extensia ei geografica.
Poluarea este pretul pe care oamenii il platesc pentru multe din beneficiile aduse de tehnica moderna.

Poluarea atmosferei
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati-tratati.

Exceptand cazurile extrem de rare, de poluare naturala a aerului, ca urmare a unor eruptii accidentale de gaze, poluarea aerului este consecinta activitatii umane. Mult timp funinginea, praful si polenul au fost considerate factorii principali ai poluarii aerului. In etape revolutiei tehnice, monoxidul de carbon si bioxidul de sulf au trecut pe primul plan, iar amestecul de fum si ceata (smogul) a atras atentia asupra oxizilor de nitrogen si a fotooxidantilor emisi de motoarele cu combustie interna ale automobilelor.

Poluarea aerului este in primul rand un fenomen al vietii urbane. Cresterea populatiei, dezvoltarea industriei si utilizarea vehiculelor actionate cu motoare cu explozie provoaca emisii de substante si particule, care suplimenteaza, intra in reactie si complica situatia creata de impuritatile din aer traditional.

In atmosfera au fost gasite mai mult de 100 de substante poluante, cele mai importante fiind:

- monoxidul de carbon : este un gaz invizibil si fara miros, rezultat, in principal, prin arderea incompleta a diversilor carburanti (carbune, petrol, benzina, lemn, etc.) ;

- dioxidul de sulf : este un compus oxigenat al sulfului; este un gaz incolor, cu miros inabusitor si patrunzator, rezultat in urma arderii carburantilor;

- oxizii de azot : sunt compusii ai azotului. Dintre acestia trebuie avuti in vedere, in special, oxidul de azot, gaz incolor si bioxidul de azot, gaz de culoare bruna. Autovehiculele sunt responsabile in proportie de ~ 50% de poluarea cu bioxid de azot;

- pulberile sedimentabile si in suspensie: pulberile sedimentabile sunt pulberi de dimensiuni care le favorizeaza depunerea conform legii gravitatiei, iar pulberile in suspensie sunt pulberi care raman in aer timp indelungat. Sursele de poluare sunt fabricile de ciment, santierele de constructii si demolari, laminoarele de otel, motoarele Diesel, etc. ;

In cadrul oraselor exista si o poluare a aerului din interiorul constructiilor. De multe ori poluarea interioara este mai grava decat cea exterioara, in special cand cladirile sunt bine etansate pentru a economisi energia calorica. Sursele de poluare interioare sunt fumul de tigara, materialele de constructie, moblier, radiatoare, instalatii de gaz, ventilatoare, solutii de conservare a lemnului, etc.


Poluarea apei

Apa este cea mai afectata de poluare, creand numeroase probleme pentru pastrarea si imbunatatirea calitatii ei. Acest mediu viu, care in mod nemijlocit da viata solului, florei si faunei, este tulburat de apele reziduale, industriale sau urbane.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

In general, sursele de poluare si poluantii principali sunt aceiasi, atat pentru apele de suprafata cat si pentru cele subterane.

Exceptand cazurile accidentale, poluarea apelor provine din deversari necontrolate, de origini diverse. Principalele surse de poluare a apei sunt:

- ape uzate orasenesti provenite din gospodarii, restaurante, hoteluri si din mica industrie;

- apele uzate industriale, provin din apele folosite in procesul tehnologic industrial. O apa industriala are caracteristici asemanatoare substantelor chimice sau fizice utilizate in procesul tehnologic;

- ape uzate rezultate in urma irigarii terenurilor agricole, sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide, etc.;

- ape uzate rezultate in urma contactului precipitatiilor cu diferite substante nocive. Apele meteorice la origine sunt nepoluate, insa in contact cu unele substante pot da nastere ploilor acide;

- eutrofizarea este rezultatul introducerii unor mari cantitati de nutrienti in apa (in special fosfor si azot), ca urmare, in principal, a activitatilor umane. Eutrofizarea este prezenta in apele de suprafata cu viteza mica de scurgere si, in special, in apele statatoare. Nutrientii fosfor si azot provin din apele uzate orasenesti si industriale, ingrasamintele agricole, reziduurile crescatoriilor de animale, etc.


Poluarea solului

Solul este un bogat, dar fragil ecosistem. Importanta protejarii solui este evidenta daca ne gandim ca el este factorul principal in asigurarea hranei oamenilor, animalelor si plantelor.

Prin natura lui, solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol; apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime; raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate; aproape toate reziduurilor solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

Cele mai importante surse de poluare ale solului sunt:

a) Surse de poluare interioare:

Eroziunea solului este o consecinta a apei, vantului, schimbarilor climatice, chimice si biologice din sol. Eroziunea solului conduce la degradarea solului prin antrenarea, in primul rand, a humusului situat la partea superioara a solului si ca o consecinta la desertificarea suprafetelor pe care s-a produs eroziunea.

Saraturarea, respectiv salinizarea (soluri cu continut ridicat de saruri solubile) si solonetizarea (soluri cu continut ridicat de sodiu), afecteaza suprafete foarte mari fertilitatea solului.

Alte surse de poluare interioara: desertificarea, tasarea solului, excesul de umiditate, lipsa de apa, etc.

b) Surse de poluare exterioare:

Una dintre cele mai frecvente surse de poluare este irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate, a terenurilor agricole.

Emisiile nocive (de plumb, cupru, zinc, bioxid de sulf, bioxid de azot, etc.) rezultat al proceselor industriale, circulatiei auto, chimizarii agriculturii, etc, transportate pe calea aerului polueaza, poate, in modul cel mai grav solul.

Alte surse de poluare exterioara: pesticidele, reziduurile petroliere, pulberile sedimentabile, reziduurile menajere, stradale, industriale,etc.


Ignorarea si neglijarea efectelor produse de poluare duce la dezechilibre ecologice, la aparitia unor intoxicatii, cresterea morbiditatii si a anomaliilor genetice si psihofunctionale. Se impune tot mai mult reconsiderarea atitudinii omului fata de natura, o adaptare constienta a activitatii umane la problemele si legile generale ale ecologiei, la dezvoltarea sa in echilibru cu natura, cu mediul ambiant, in care traieste si de care depinde.