Grindina

Grindina reprezintă o formă de precipitaţii solide alcătuite din

granule transparente sau opace de gheaţă, de diferite forme (sferice

sau colţuroase), mărimi (cu diametre variabile între 0,5 şi 50 mm)

şi greutate (de la câteva grame, la peste 300 grame), care cad în

timpul averselor de ploaie, însoţite de fenomene orajoase (tunete

şi fulgere) şi vânt tare, luând aspect de furtună (Instrucţiuni pentru

staţii şi porturi meteorologice, 1963).

Dintre toţi hidrometeorii solizi (ninsoare, lapoviţă, măzăriche

moale, măzăriche tare, zăpadă grăunţoasă, granule de gheaţă, ace

de gheaţă, polei etc.), grindina este un risc climatic care, deşi este

rar întâlnit, poate produce în scurt timp calamităţi naturale de mari

proporţii, locale sau regionale, în funcţie de traiectoria norului

Cumulonimbus care a generat-o.

Având loc în perioada caldă a anului, grindina surprinde

culturile agricole, viţa de vie şi pomii fructiferi în diferite stadii

de dezvoltare, afectând ciclul biologic. Este suficient un singur

caz de grindină într-o fază critică de dezvoltare a plantei pentru ca

întreaga recoltă să fie compromisă.

Grindina poate avea şi efecte minime, în condiţiile în care

dimensiunile ei şi densitatea boabelor căzute sunt mai mici, durata

mai redusă şi faza de vegetaţie mai înaintată.

Având în vedere caracterul aleator al producerii ei, grindina

este considerată, incontestabil, un fenomen climatic de risc.