Importanta celor 3R

               

         În urma unor studii efectuate, s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1,5 – 2 kg de gunoi, din care cel puţin jumătate este reciclabil. În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau. Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate. Pe lângă toate acestea, ambalajele folosite erau din materiale care se descompuneau uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă. Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare, rezistente, care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp. În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare. Evoluţia este în folosul omenirii, dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere , în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile. În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi.

           Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi?
Cei trei “R” pot reprezenta un răspuns!

Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi (preferarea produselor vrac, sau puţin ambalate, în locul celor supraambalate).

Refolosirea obiectelor, fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate (ex. o sticlă de suc folosită la udatul florilor), sau pentru alte întrebuinţări (ex. o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori).

Reciclarea deşeurilor (prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit).

Efectele reciclării:

- reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse;

- redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă;

- reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoi sau la incineratoare;

- reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului , cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase;

- reduce poluarea aerului, a apei si a solului.

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel:

- cotor măr – 3 luni

- deşeuri de hârtie – 3 luni

- ziare – 3-12 luni

- chibrituri – 6 luni

- filtru de ţigară – 1-2 ani

- guma de mestecat – 5 ani

- cutii de aluminiu – 10-100 ani

- sticle din plastic – 100-1000 ani

- pungi din plastic – 100-1000 ani

- cărţi de credit – 1000 ani

- recipiente din sticlă – 4000 ani

Ce nu se poate recicla:

- materiale ceramice;

- spray-uri;

- ambalajele materialelor toxice;

- abţibildurile, şerveţelele, hârtia cerată, hârtia de fax;

- părţile metalice ataşate magneţilor.

Se pot recicla:
- recipiente din sticlă transparentă, sticlă colorată;
- hârtie, ziare/tipărituri;
- cutii din aluminiu pentru băuturi;
- plasticul.

STICLA
Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii. În mod normal sticla clară (incoloră) recuperată serveşte la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Din acest motiv unele programe de recuperare cer cetăţenilor separarea pe culori a sticlelor recuperate.

HÂRTIA DE ZIAR                                          
Hârtia de ziar recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Reciclarea hârtiei salvează un spaţiu important în rampele de deşeuri. Deşeurile de hârtie se predau în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

ALUMINIUL                                                                                                            
Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic incomparabil mai mic. Se recomandă ca înainte de depozitarea recipientelor în vasul de colectare adecvat, să se verifice că materialul este aluminiu cu ajutorul unui magnet. Recipientele trebuie clătite înaintea stocării pentru a nu conduce la înmulţirea insectelor. Ele pot fi strivite pentru a ocupa mai puţin spaţiu. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curată, tăvile curate de prăjituri, componentele detaşabile din echipamentul sau mobilierul de bucătărie.

PLASTICUL                                                                                                                     
Industria de mase plastice a creat un sistem de codificare care permite consumatorilor identificarea diferitelor tipuri de plastice utilizate în industria ambalajelor. Codul poate fi regăsit pe spatele celei mai mari părţi dintre containere. Dintre multele tipuri de material plastic utilizate în domeniul ambalajelor, se reciclează în mod uzual: ambalajele de apă minerală / sucuri, confecţionate din PET (tetraftalat de polietilenă), materie prima reciclabila. Ambalajele se predau clătite, cu dopul şi inelul îndepărtate. Etichetele de hârtie nu trebuie îndepărtate. Ambalajele de culori diferite se separă. Cele clare vor conduce la obţinerea unor granule cărora li se poate da orice întrebuinţare. Cele colorate se amestecă şi se colorează în procesul de topire cu diferite culori, în funcţie de destinaţia care urmează să li se dea.